Cabinet Terapie Bowen Galata Duminica ora 10.00 inscriere prealabila la 0753180143

joi, 28 aprilie 2011

Predica lui Baso

"De la bun început, Calea este perfectă. Când vă conduceţi viaţa fără a sta în cumpănă, salvaţi Calea. A te feri de rău, a te ataşa de bine, a medita asupra vacuitatii înseamnă a face ceva. Dar cine aleargă dupa obiecte exterioare se îndepartează de Cale. Opriţi închipuirea întreitei lumi căci în ea se află sursa naşterii şi a morţii. Când dispare şi cea mai mică urmă de închipuire, dobândim comoara neasemuită a Dharmei. O sutră spune că nenumăratele elemente se combină pentru a forma corpul nostru şi că apariţia corpului este pur şi simplu apariţia lor, iar dispariţia corpului înseamnă dispariţia lor. Când ele apar, ele nu declară: "Acum vom apărea", atunci când dispar, ele nu declară: "Acum vom dispărea". Aşa este şi cu gândirea. Un gând urmează altuia, precedentul nu-l aşteaptă pe următorul. Asta se numeşte sagara mudra samadhi care include totul aşa cum oceanul include fluviile. În acest ocean apa este uniform sărată. Cel care trăieste în acest ocean se compune din toţi curenţii care intră în el; cine traieşte acolo foloseşte toate apele care se varsă în el.
Din timpuri străvechi, fiinţele locuiesc în esenţa Dharmei. Dacă nu înţeleg că trebuie să se întoarcă la sursă, ele urmează cuvintele, formele şi permit închipuirii să creeze karme infinite. Ar fi de ajuns să revină la această sursa dintr-un salt, printr-un singur gând, pentru ca întreaga lor fiinţă să devină "această minte este Buddha". O, călugări, contemplaţi-vă mintea! Nu încercaţi să reţineţi ceea ce vă spun. În ciuda elocvenţei mele, mintea nu se înmulţeşte; dacă nu vorbesc de ea, mintea nu se împuţinează. Dacă vreţi, vă puteţi diviza corpul în forme multiple şi puteţi împlini optsprezece minuni strălucind cu o lumină supranaturală, dar tot ceea ce veţi obţine cu asta nu va fi decât propria voastră cenuşă rece. Cenuşa rece şi umedă nu posedă nici o vitalitate şi poate fi comparată cu cel care practică pentru o cauză sau un scop. Cenuşa rece şi uscată este plină de viaţă şi poate fi comparată cu un bodisattva a cărui existenţă este pură şi nepătată. Diferitele învăţături ale lui Buddha sunt ca un şir nesfârşit de lanţuri împletite. Dacă aş începe să vorbesc despre asta, nu am mai termina niciodată. Dar de cum i-aţi sesizat spiritul, nu mai aveţi nimic de atins."
"Când ne aflăm în absolut, tot ce există este absolutul. Când ne aflăm în fenomene, tot ce există sunt fenomene. Dar cum locul în care ne aflăm este realitatea, totul este esenţa locului în care ne aflăm. Fie că este în timpul mersului, aşezat, în picioare sau culcat, totul este de o utilitate de neconceput. Este Zenul pur pe care dacă-l veţi înţelege nu veţi mai crea karma şi nu veţi mai trăi conform împrejurărilor, reacţionând la ceea ce vi se înfăţişează."
preluat de pe http://www.mokushozen.ro/maestri.html


postat de catre Kaiso

Baso (709-788)

Baso Doitsu era un om cu o forţă ieşită din comun. Analele îl descriu ca pe un om cu o statură înaltă, cu un mers puternic de bivol, cu privirea pătrunzătoare ca a unui tigru. Înzestrat cu semnele exterioare ale buddheităţii, Baso a devenit călugăr în copilărie, a obţinut satoriul alături de Maestrul Nangaku, iar după moartea acestuia, Baso i-a luat locul de maestru în templul Kaigen-ji. Peste trei sute dintre discipolii săi au primit transmisia şi fiecare dintre ei, în diferite locuri, a contribuit mai târziu la renumele maestrului.
Această celebritate nu s-a dezminţit niciodată, Baso fiind considerat drept precursorul Zenului Rinzai, fondatorul metodei koan-ului şi ca una dintre figurile cele mai importante din istoria Zenului, după Eno, cel de-al şaselea Patriarh. Despre metodele sale de a da învăţătură există multe anecdote, Baso educându-şi discipolii cu lovituri de picior, ţipete, ameninţări. "Soku shin soku butsu" – această minte este Buddha - era crezul său, iar viaţa - domeniul realităţii sale. Aceasta însemna că satori nu este diferit de practică şi că practica nu este diferită de viaţa cotidiană, însă ignoranţa face ca practica să fie neglijată.
Baso spunea: "Înţelepciunea lui Buddha este la fel, ea ţâşneşte din viaţă, trecând prin toţi porii pielii, iar lumina ei luminează întregul univers. Nici o acţiune nu o poate îmblânzi şi nici o normă nu o poate limita". Acesta a fost şi sensul ultimelor cuvinte ale lui Baso, când la sfârşitul vieţii un călugăr era îngrijorat de starea sănătăţii lui: "Buddha cu faţa de soare, Buddha cu faţa de lună." Buddha cu faţa de soare trăieşte pe lume o mie opt sute de ani, Buddha cu faţa de lună numai o zi şi o noapte. Care este durata reală a vieţii unui Buddha? Baso nu a mai adăugat nimic, a facut baie, s-a aşezat în zazen şi a murit.
Preluat de pe http://www.mokushozen.ro/maestri.html


postat de catre Kaiso

Practica zen

Zen-ul nu a fost practicat niciodată de unul singur şi dintotdeauna a fost transmis de la maestru la discipol - I shin den shin (de la minte la minte) în interiorul comunităţii practicanţilor, sangha. Maestrul Deshimaru obişnuia să compare practica din dojo cu un foc: cu cât pui mai multe lemne cu atât focul devine mai puternic.


preluare de pe http://www.mokushozen.ro/
postat de catre Kaiso

Adanc -J.W. Hackett

Adânc în mijlocul torentului
peştele enorm stă nemişcat
ţinând piept curentului



postat de catre Kaiso

Camelia cazuta -Miura Uzuru

Pe o stâncă în mijlocul vâltorii
stă
o camelie căzută


postat de catre Kaiso

Campuri si munti -Joso

Câmpuri şi munţi
toate în posesia zăpezii;
n-a mai rămas nimic



postat de catre kaiso

MOKU SHO KA de maestrul WANSHI SHOKAKU kusen al maestrului Mokusho Zeissler -- 2

Maestrul Mokusho Zeisler spune

"In timpul acestui sesshin voi comenta un  poem al Maestrului Wanshi: Moku Sho Ka- Cantecul luminii tacute.
Acest poem explica modalitatea de a deveni viu. Cum sa ne concentram asupra zazenului, asupra posturii, si este valabil si pentru incepatori, cat si pentru cei vechi.
Doar postura este importanta, sa te asezi cu fata la perete si sa iti corectezi postura. La urma urmei asta este esenta zenului.
Acum ne aflam exact la jumatatea taberei de vara. Unii sunt aici de doua, trei sesshinuri si vor ramane poate patru, cinci, sase. Unii practica de mult timp , altii sunt incepatori. Unii vor ramane pana la sfarsit, altii vor veni mai tarziu.
Este un poem foarte frumos ce spune :
                                    Tabara de vara este la jumatatea ei.
                                     Este de o eternitate
                                     Pentru Buddha nu exista nici un merit spiritual
                                     Cum sa intelegem aceasta in acest mijloc de vara?

Raspunsul este tacut, este postura voastra vie de zazen.

postat de catre Kaiso

miercuri, 27 aprilie 2011

marți, 26 aprilie 2011

MOKU SHO KA de maestrul WANSHI SHOKAKU kusen al maestrului Mokusho Zeissler -- 1

La inceputul zazenului, atunci cand va asezati, fiti atenti sa va aliniati cu ceilalti. In timpul zazenului concentrati-va asupra posturii.
Acest fapt reprezinta efortul individual, in timp ce a urma regulile in dojo reprezinta a uita efortul individual. Dar amandoua sunt importante.
In invatatura zen acste doua lucruri sunt mereu prezente:tensionare -detensionare. Singur, dar impreuna cu ceilalti. Efort si non efort in acelasi timp.
Adevarul nu poate fi limitat, redus la o singura parte,nici de cuvinte , nici de tacere.Si, in acelasi timp, avem nevoie sa auzim acel ceva care nu poate fi exprimat. Acest ceva se poate auzi in timpul unui sesshin zen.
Un maestru Zen spunea : Va rog, prindeti-l viu!
Este usor sa prinzi in balta un peste mort, dar nu e la fel de usor sa-l prinzi viu. Este acelasi lucru in ceea ce priveste mintea noastra, adevarul sau religia. Sa le prinzi moarte este foarte usor. Sistemele, stereotipurile, credintele...este foarte usor.
Sa te indrepti catre adevarata libertate, nu catre cealalata directie: s-o implinim vie in viata noastra, fie ca e la toaleta, fie facand samu, dormind, peste tot, in dojo, in postura de zazen. Corectati aceasta posturafara incetare. Creati forma vie nu cea moarta.

postat de catre Kaiso

luni, 25 aprilie 2011

Exista vreo persoana ascunsa? -Han Shan

O mie de nori si paraie
Exista vreo persoana ascunsa pe undeva...
Ce cutreiera dealurile in timpul zilei
Dormind la poalele stancillor noptile
Trecerea rapida a primaverilor
In pace, spunand nu poverilor pamantesti
Fericit,  neagatat de nimic
Ca un torent in cadere...

postat de catre Kaiso

Apus -Gensei 1623-1668

Apus la un templu din departare
Vantul toamnei, un munte de pe care cad frunzele
Oamenii se grabesc precum paraiele
Pasarile fug si ele in compania norilor albi
Calugari in mijlocul orasului prafuit
Casele oamenilor ascunse printre copaci
Toata ziua de lunga asezat pe podul deasupra valtorii
Varfurile verzi ale muntilor ma privesc in tacere...

postat de catre Kaiso

De ce sa ii dai un nume? -Taego

Nu poti stapani pentru totdeauna un trup sau bunurile sale materiale.
Atunci de ce sa ii mai dai un nume?

postat de catre Kaiso

Non mintea are o minte? -Taisho

Non-mintea se aseamana cu o oglinda stralucitoare care reflecta lucrurile: are ea o minte?

postat de catre Kaiso

O iluzie -Su Shi 1037-1101

Copacii cresc pe munti, torentii curg primavara...
Dar nici muntii si nici primavara nu stapanesc copacii sau izvoarele.
Daca o persoana ar spune ca le poate stapani nu ar fi o iluzie?

postat de catre Kaiso

sâmbătă, 23 aprilie 2011

Paste fericit

Uram tuturor fratilor nostri crestini Un Paste Fericit, Lumina si Bucurie in suflete.

joi, 21 aprilie 2011

Tacere -Basho

Tăcere;
vocea greierilor
penetrează stâncile.

 postat de catre kaiso

Ciocarlia -Ampu

Ciocârlia:
singură vocea ei căzu,
nelăsând nimic în urmă


Postat de catre Kaiso

Trezire -Koji

Răpăitul ploii
pe streaşina nouă
mă trezeşte
 

postat de catre Kaiso

Miez de noapte -Basho

Trezit în miez de noapte
de sunetul ulciorului de apă
spart de gheaţă

postat de catre Kaiso

Tepi de chiciura in barba -Koji

Ţepi de chiciură
au răsărit astă noapte
ca perii din barba mea


postat de catre Kaiso

miercuri, 20 aprilie 2011

Sutra fara cuvinte -Ryokan

Iluzia şi iluminarea depind una de alta
Principiul şi vremelnicul sunt una in cele din urma
Cat e ziua de lungă, sutre fără cuvinte,
Toată noaptea, zen fără a şedea,
Păsărelele cântă în salciile de lângă râu
Un câine din sat latră la lună
Nu am pe nimeni
Să îmi împărtăşească sentimentele
Aşa că doar scriu ce e în inima mea...

postat de catre Kaiso

84.000 de bucurii -Saichi

84000 de deziluzii,
84000 de lumini,
84000 de bucurii se ingramadesc

postat de catre Kaiso

Noaptea cand luna se aseaza -Casa de piatra

Pârâul este atat de limpede încât se văd pietrele
Coliba mea învăluită de viţa de vie
Urlă maimuţele târziu noaptea cand luna se asează
Putini vizitatori trec peste muschiul de pe stânci
Bambusul din curte impovarat cu zapada de primavara
Prunii de pe creastă stau noduroşi în nopţile de iarnă

Solitudinea acestei căi niciodata nu e schimbătoare
Şlefuind o cărămidă de o stâncă...ce irosire

Postat de catre Kaiso

Luati medicamentul meu? -Hakuin (1685-1769)

Ascultati-ma timp de o secundă spusele
Despre efectele unui anumit medicament
Pe care il iau eu si care se cheama
A patrunde in propria natura
Si a deveni un Buddha
Mestecati-o bine, mestecati-o bine,
Ce spuneti?
Luaţi medicamentul meu?

Postat de catre Kaiso

Ma trezesc devreme...Gensei (1623-1668)

Traiesc linistit impreuna cu ceilalti calugari ai templului
Ma trezesc devreme sa cant sutra
Pîrâiaşul din vale transcende larma si linistea
Norii din varful muntelui nu stiu nimic
Despre a fi sau a nu fi
Camera pe jumatate goala,
Goală destul să agăţi un clopot in ea
Terci intr-un bol...
Si devreme ce am venit aici
Ce am facut? Baie în pârâu,
Şi m-am desfătat de suflarea vantului
În altarele ploii...

postat de catre Kaiso

Muntele si Eu -Zazen on Ching-t’ing Mountain -Li Po,701-762

Pasarile au disparut in zare
Acum ultimii nori le urmeaza...

Stam impreuna, muntele si eu,
Pana cand doar muntele ramane.

Postat de catre Kaiso

marți, 19 aprilie 2011

Zen si minte si trup

Zenul este ceva care este trait si cu trupul, si cu mintea  si cu non-mintea.  Si u existenta si mu, non-existenta. Nu trebuie sa demonizam, negativizam nici un aspect din cele 3. Zenul este o uniune, un tot in care este nevoie de toate, este o unificare.
Unii demonizeaza trupul si il resping ca fiind ceva rau. Ajung sa incerce sa il si distruga, sa il pedepseasca prin pedepse fizice, lovituri si alte torturi.
Altii demonizeaza mintea si o considera ca fiind ceva rau. Maestrul  Shunryu Suzuki intrebat odata de un discipol care isi critica propria minte ii raspunde –Si ce e rau la ganditul asta? Buddha intrebat un lucru similar a raspuns—acum cand iti raspund, cand vorbesc cu tine imi folosesc mintea? Deci e ceva bun sau ceva rau? Fara ea nu ti-as putea vorbi. Mintea este doar un instrument si e buna cand e folosita cand trebuie si in mod corect. E ceva rau cand e folosita gresit.
Altora le e frica de non-minte, sunt atat de indragostiti de propria minte incat le e teama ca ar putea sa o piarda. Ei bine in zen mintea se mai scoate din priza, i se mai da cate o pauza ca sa se odihneasca. Si odihnita mintea e mult mai eficienta , mai proaspata. Dar nu scapa nimeni de ea, e o parte din ceea ce suntem si nu poate fi pierduta dar poate fi folosita in mod cat mai corect, poate fi odihnita.

In zen exista doar practicanti zen, nu exista filosofi zen care doar filosofeaza si nu practica deloc. Zenul este o practica cu trupul, cu mintea si cu non-mintea  si nu doar un exercitiu al mintii, o speculatie intelectuala.

Zenul nu este ideologie, religie dogmatica, filozofie speculativa sau practica rituala formala. Toate aceste lucruri duc la distrugerea a insasi esentei sale.
            Nu e buna nici reducerea exprimarii zen doar la forma sa japoneza sau la orice forma limitata geografic, cultural, national, istoric.

            Maestrul Dokusho Villalba spune ca  obiectivul zenului este obiectivul suprem al vietii constiente si anume capacitatea de a ne destepta pe deplin la adevarata natura a existentei noastre si a realitatii.
Zenul inseamna  sa putem vedea realitatea asa cum e dincolo de iluzii, realitatea din noi si din afara noastra si prin asta sa putem depasi scenariile si schemele mentale ca ne fac sa ne provocam suferinta si sa provocam si altora suferinta. Realitatea poate fi de multe ori dureroasa de aceea nu are rost sa mai cream suferinta iluzorie, in plus. Iar suferinta provocata de iluzii este cu mult mai dureroasa si otravitoare decat suferinta vietii reale. Zenul nu promite o viata fara evenimente neplacute pentru ca nu exista asa ceva, ci incearca sa ne faca sa vedem realitatea asa cum e dincolo de fanteziile si iluziile mintilor noastre, uneori atat de iluzorii, false si otravitoare.

Postat de catre Kaiso

Maestrul Myōan Eisai (May 27, 1141 – July 2, 1215)

Maestrul Myoan Eisai a fost maestrul care a adus zenul rinzai din China in Japonia precum si arborele de ceai.
Cum maine este ziua ceaiului in templele rinzai ....

Mare cu adevarat este mintea. Inaltimea cerului este nemasurabila dar mintea se ridica deasupra cerului, adancurile pamantului sunt de nepatruns dar mintea ajunge mai adanc decat ele. Lumina soarelui si a lunii nu pot fi cuprinse dar totusi mintea trece dincolo de ele. Universul este nelimitat dar mintea trece dincolo de univers. Energia primara din cosmos da nastere miliardelor de existente dar mintea este cea care genereaza energia primara. Astfel soarele si luna se rotesc, cele patru anotimpuri se schimba si toate fenomenele sunt generate. Mare cu adevarat este mintea.
Cunoasterea mintii a fost posibila prin efortul comun a mai multor generatii de patriarhi si practicanti din China. Aceasta este invatatura zenului.

Postat de catre Kaiso

Predica a Maestrului Bodhidharma

Buddha este termenul sanscrit pentru ceea ce voi numiţi trezit, trezit într-un mod miraculos. Faptul de a simţi, de a raspunde, de a vă arcui sprâncenele, de a clipi, de a va mişca mâinile, picioarele, toate acestea reprezinta natura voastră miraculos trezită. Şi această natură este mintea. Iar mintea este Buddha. Şi Buddha este Calea. Iar Calea este Zenul. Însă cuvântul Zen rămâne o taină atât pentru muritorii de rând, cât şi pentru înţelepţi. A va vedea propria natură înseamnă Zen. Dacă nu vă vedeţi propria natură, atunci nu există Zen...
Încercarea de a dobândi starea de Buddha sau iluminarea este ca încercarea de a apuca spaţiul. Spaţiul are un nume dar nu are o formă. Nu este un lucru pe care să-l poţi apuca, să-l ridici, să-l pui jos. Dincolo de această minte nu există Buddha. Buddha este produsul minţii tale. De ce să cauţi un Buddha dincolo de această minte? Toţi Buddha din trecut şi viitor vorbesc doar de această minte. Mintea este Buddha, iar Buddha este mintea. Dincolo de minte nu este Buddha, iar dincolo de Buddha nu este minte. Dacă credeţi că dincolo de Buddha este minte, atunci în ce loc se află el? Nu există nici un Buddha dincolo de minte, aşa că de ce să imaginezi unul? Nu poţi cunoaşte mintea ta adevărată câta vreme te înşeli pe tine însuţi. Atâta timp cât eşti amăgit de o formă fără viaţă, nu eşti liber. Dacă nu mă credeţi, auto-amăgirea nu vă va fi de nici un folos. Aceasta nu este greşeala lui Buddha. Totuşi oamenii sunt supuşi iluziei. Ei ignoră faptul că propria lor minte este Buddha, pentru că altfel nu ar căuta un Buddha în afara minţii lor.
Un Buddha nu-l salvează pe un Buddha. Daca vă veţi folosi mintea pentru a căuta pe Buddha atunci nu-l veţi vedea pe Buddha. Câtă vreme îl veţi căuta pe Buddha altundeva, nu veţi vedea niciodată că propria voastră minte este Buddha. Nu folosiţi un Buddha pentru a venera un Buddha. Nu folosiţi mintea pentru a invoca un Buddha. Un Buddha nu recită sutre, un Buddha nu respectă precepte, un Buddha nu încalcă precepte. Buddha nu respectă şi nu încalcă nimic. Un Buddha nu face bine şi nu face rău.
 

Maestrul Bodhidharma (470-532)

Bodhidharma (Daruma) a fost primul Patriarh al Zenului chinezesc (Ch’an). S-a născut în Ceylon în 470. Numele Bodhidharma se compune din bodhi – satori şi dharma – ordinea cosmică, legea, adevărul cel mai înalt al acestei lumi. Bodhidharma înseamnă deci satoriul adevărului cosmic. Bodhidharma este cel care a adus Zenul din India în China, însă, dezamăgit de faptul că nimeni nu-l întelegea, s-a retras în munţii din Nord, la templul Shaolin. Se spune că acolo a practicat cu fata la perete, în imobilitate, pentru noua ani. În japoneza, Bodhidharma se pronunţă Bodai Daruma, iar înţelesul este Bodai - a se trezi, Daruma - legea, dharma, învăţătura, realitatea ultimă. Zazenul lui Bodhidharma este intimitatea cu realitatea ultimă, cu veritabilul satori. O fraza din Zen spune: "Zazen înseamnă a te amesteca cu Bodhidharma". Zazenul este practica unităţii. Cu corpul nostru, cu celulele noastre, în unitate cu pielea, carnea, oasele, măduva lui Bodhidharma.

preluare de pe http://www.mokushozen.ro/maestri.html

Maestrul Dokusho Villalba – Zen – Calea catre a fi in era globalizarii 2

Viata lui Buddha, printul tanar si fericit si care avea totul s-a schimbat in urma celor 3 intalniri cu realitatea suferintei – cu boala, cu batranetea si cu moartea. Aceasta este numita in buddhism confruntarea cu Mara, zeul mortii.
In buddhism Mara reprezinta o personificare a fortelor necunoasterii care prezente in subconstient fac sa paleasca lumina originara a fiintei.
Cele 3 stari mentale nocive de baza din care deriva toate sunt- atasamentul excesiv fata de un element, ura si ignoranta iar dintre toate ignoranta este radacina.
Buddha a descoperit adevarul existentei suferintei si a dorit sa gaseasca calea scaparii de sub dominatia starilor mentale neplacute - sa inlaturi din viata experientele neplacute nu poti, ele sunt o realitate dar poti controla efectele mentale negative ale acestor experiente.
                Buddha a observat ca suferinta deriva din dorinta nestapanita nu din simpla dorinta de a simti stari bune. Toate fiintele umane doresc diverse lucruri,  rau e cand dorinta e nestapanita, necontrolata si duce la lacomie, neliniste, zgarcenie, aviditate, ambitie, ura, dorinta de a face rau, atasamentul material excesiv inclusiv frica de moarte care deriva din pofta excesiva de viata. Ura la randul ei poate conduce la aversiune, agresivitate, respingere, manie, necontrol, crima. Dar toate acestea isi au izvorul in igoranta, credem ca  daca cautam sa ne implinim excesiv dorintele sau daca uram sau suntem suparati- care sunt  stari excesive-   devenim mai fericiti noi si e exact invers.
                In buddhism ignoranta este cauza suprema a tuturor starilor mentale rele si ignoranta conduce la pierderea limpezimii mentale.
Dar care este sursa ignorantei?
Ignoranta este o greseala de perceptie, o perceptie gresita a realitatii. Toate organismele au nevoie de perceptia realitatii pentru a supravietui si numim aceasta reactie comportamentala adecvata la realitate.
                Problemele legate de boala, batranete, moarte , de a nu avea ce iti place intr-un moment sau altul, sunt derivate dintr-o eroare cognitiva existenta in mintea omeneasca care nu percepe clar realitatea sa interna si externa si astfel sunt generate comportamente inadecvate care provoaca suferinta.
                Care e eroarea cognitiva ? Aceea de a nu percepe, de a nu vedea natura umana corect –adica ca supusa degradarii, uzurii, bolii, imbatranirii si inevitabil mortii.
Erorile cognitive ale fiintei umane
1.        Tot ceea ce se naste se imbolnaveste , imbatraneste si moare in cele din urma, mai devreme sau mai tarziu.
2.        Uneori se intampla ce vrem, alteori nu.
3.        Toate ceea ce exista se afla in conexiune si facand rau cuiva iti faci rau tie. Divizarea mentala a realitatii intre eu si celalalt, ceilalti este cauza principala a nelinistii cronice de care sufera fiintele umane ceea ce conduce la o gama larga de patologii mentale si emotionale.
4.        Viata omeneasca e supusa schimbarii.
5.        Ne facem singuri iluzii otravitoare, adica mecanisme mentale defectuoase.
6.        Exacerbarea eului prin educatie defectuoasa bazata pe competitivitate- – nu orice om care nu e super bogat material e un ratat, exista si alte bogatii.
Acest proces ca pare la prima vedere a asigura supravietuirea –educatia adica-poate duce daca se exagereaza –de ex imbogatira excesiva –la nepasare fata de ceilalti sau chiar la agresarea si uciderea lor pentru a atinge acea bogatie excesiva.Insasi razboiul este o exacerbare a unui eu colectiv care vrea bogatie nelimitata, impunerea punctelor sale de vedere la nivel absolut-de ex in vazul conflictelor religioase sau culturale.
                Exacerbarea eului duce la pierderea limitelor, a bunului simt, a moderatiei si a echilibrului.
              Cand depasim granitele limitarilor egocentrice ne dam seama ca nici un eu adica nici un om nu poate supravietui fara aceasta entitate numita non-eu adica ceilalti. Cand mintea  umana nu percepe eu-nou eu  ca pe  o continuitate viata noastra  devine o permanenta lupta impotriva celuilalt, celorlalti.
Celalalt este o parte ce apartine propriului eu dar care ramane ascunsa in umbra ignorantei.        

postat de catre Kaiso                        

Maestrul Dokusho Villalba – Zen – Calea catre a fi in era globalizarii 1

Este zenul o religie am fost intrebat de multe ori?
Daca gandim ca religia e doar un sistem de practici rituale si un sistem doctrinar bazat pe dogme asumate prin credinta atunci zenul nu este o religie in sensul tipic al cuvantului.
Daca consideram ca zenul este o practica care are ca scop unificarea prin intermediul careia constiinta individului se reintegreaza din nou in totalitate atunci e o religie.
Religere-a uni din nou- religia este ceea ce uneste din nou constiinta individuala cu unitatea fundamentala, intr-o expresie de fuziune constienta.
            Zenul este o religie in sensul in care, prin intermediul unei experiente launtrice, se uneste constiinta eului individual cu totalitatea vietii. Cheia in zen este reprezentata de experienta personala si nu de asumarea de dogme.
            Filosofia zen nu izvoraste din speculatii intelectuale, filosofice nelegate de experienta directa si nici din adoptarea unor dogme bazate pe credinte supranaturale, ci constituie o incercare de exprimare a experientei spirituale care se gaseste in propria natura in afara limitelor oferite de retelele intelectului.
            Prin urmare ca experienta filosofica zenul nu trebuie considerat un ansamblu doctrinar, dogmatic ci un simplu deget care arata spre luna, ca pe ceva care ne indreapta atentia spre adevarata experienta ce se gaseste mai presus de cuvinte si de orice sistem filosofic.
            Deci zenul nu este ideologie, religie dogmatica, filozofie speculativa sau practica rituala formala. Toate aceste lucruri duc la distrugerea a insasi esentei sale.
            Nu e buna nici reducerea exprimarii zen doar la forma sa japoneza sau la orice forma limitata geografic, cultural, national, istoric.
            Obiectivul zenului este obiectivul suprem al vietii constiente si anume capacitatea de a ne destepta pe deplin la adevarata natura a existentei noastre si a realitatii.

Postat de catre Kaiso