Cabinet Terapie Bowen Galata Duminica ora 10.00 inscriere prealabila la 0753180143

joi, 25 august 2011

O călătorie numită viaţă -Maestra Barbara Kosen - Articol din revista Jurnalul de Duminică scris de Loreta Popa

Prietenoasă şi modestă, maestra Kosen impune în acelaşi timp respect.
Drumul e important. La fel şi relaţia cu maestrul. De obicei transmisia adevărată e de la maestru la discipol. Maestrul Deshimaru, care i-a dat transmisia Barbarei Kosen, este foarte important pentru cei care vor să aplice zen în viaţa coti­diană. El a venit în Europa şi tocmai asta a urmărit, ca zenul să nu fie doar pentru cei care se izolează în vârf de munte. În timpul zazenului atitudinea mentală este să laşi gândurile să treacă, să nu te agăţi de ele. În felul asta ajungi să vezi adevărata minte/spirit. Am avut pri­vilegiul şi bucuria de a vorbi cu Maestra Kosen, în exclusivitate pentru cititorii Jurnalului de Duminică.
Să te trezeşti devreme, să mănânci normal, o mâncare echilibrată, să decizi ce este important în viaţă să faci sau nu. Important era să am grijă de mine. Nu a fost vorba despre renunţare la ceva, ci de a vedea ce este mai impotant pentru mine, pentru viaţa mea, şi ce nu. De exemplu, ca să pot face zazen dimineaţa, automat trebuia să adorm mai devreme. Lucruri de genul acesta. Sunt nenumărate lucruri inutile, care nu sunt atât de importante. Nu este vorba despre renunţare la ceva sau ceva. Este vorba despre a vedea ce este cu adevărat esenţial în această viaţă. Iubesc viaţa care pulsează în oameni. Oamenii nu sunt fantome. Nu sunt victime. Ei gustă viaţa. Mă pot înţelege cu ei, nu există probleme.
Primul lucru pe care trebuie să-l predau oamenilor este concentrarea. Să înveţe să se concentreze. Nu ştiu foarte bine cum sunt oamenii aici, cum sunt românii, dar în Spania oamenii nu sunt deloc concentraţi. Merg pe stradă, prin magazine, vorbesc la telefon, iau bani, dau bani. Trebuie ca oamenii să înveţe să fie la unison cu ei înşişi, cu acţiunile lor. E dificil să fim în unitate cu acţiunile noastre. Oamenii au mai puţine idealuri decât atunci când au 20 de ani. Maestrul meu m-a învăţat să fac real idealul meu. E important să nu ne minţim pe noi înşine. A avea un ideal este foarte important în viaţă. Nu neapărat pentru tine însăţi, cât pentru ceilalţi, pentru umanitate. E important să facem în aşa fel încât idealul nostru să devină real. Asta nu se poate face decât prin intermediul acţiunilor noastre. Asta stă la baza budismului zen, de asemenea există şi în filozofia budistă. A fi în realitate, în adevărul lucrurilor.
Există milioane de adevăruri, fiecare are adevărul lui. Găsim adevărul în acţiune. Există acţiuni pe care le facem cu corpul, prin intermediul cuvintelor, deci trebuie să fim în unitate cu ceea ce gândim. Nu este uşor. Ceea ce numim zazen este sursa. Nu este tocmai o meditaţie. Este sursa pentru că la un moment dat suntem fără acţiune. Suntem la punctul zero, unde nu există nimic. Revenim la sursă deci. Pornind de la sursă apa poate să curgă în acţiune.”
http://www.jurnalul.ro/special/reportaje/o-calatorie-numita-viata-576549.html
Articol din revista Jurnalul de Duminică scris de Loreta Popa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu